Amatorfoto

Balansul de alb

Posted by: Admin on: 27/11/2009

Setarea balansului de alb

Printre cele mai importante reglaje ce conduc la reusita unei fotografii este WB-ul sau balansul de alb in fotografie. Acest balans influenteaza decisv culorile finale si de aceea putem vedea fotografii ce contin culori denaturate (in acest caz aparatul nu a reusit sa stabileasca corect balansul de alb).

Reglajul este destul de simplu si se poate face atat pe modelele P&S cat si pe DSLR-uri. Pentru acest reglaj simplu avem nevoie de un carton gri neutru 18% special (in lipsa acestuia se poate seta balansul si pe o hartie alba obisnuita cu rezultate comparabile. Se intra in meniul care permite setarea balansului de alb, se trece pe modul de focusare manuala, in fata obiectivului se aseaza acest carton gri la distanta in asa fel incat sa acopere in intregime obiectivul foto si se apasa pe butonul de declansare. In acest moment aparatul va inregistra valoarea nivelului de alb reflectat de acest carton din acel moment si din acel loc si va da un mesaj de retinere a valorii obtinute. In caz ca nu a fost respectata vreo conditie nu va fi masurat corect nivelul balansului de alb si va trebui sa repetam operatiile. Odata stabilita aceasta valoare poate fi folosita la toate fotografiile din acel loc la acel timp. Aceasta valoare poate fi utilizata in toate modurile semiautomate si in modul manual ala apartului vostru !
sursa

Linkul zilei

Posted by: Admin on: 27/11/2009

Etichete

Punct si de la capat

Posted by: Admin on: 24/11/2009

Punctum – o noua revista de fotografie

coperta_punctum_nr.1

www.punctum.ro

Linkul zilei

Posted by: Admin on: 24/11/2009

Fotografia document

Posted by: Admin on: 23/11/2009

Fotografia judiciara

Posted by: Admin on: 23/11/2009

Fotografia judiciară reprezintă totalitatea metodelor fotografice aplicate în cercetările criminalistice, atât în munca de teren cât şi în activi-tatea de laborator, prin adaptarea la necesităţile de cercetare a metodelor folosite în tehnica fotografică.
Clasificarea fotografiei judiciare:
I. Fotografia judiciară operativă (de fixare):
a. fotografia locului faptei;
b. fotografia de identificare după semnalmente;
c. fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală.
II. Fotografia de examinare:
a. fotografia de examinare în radiaţii vizibile;
b. fotografia de examinare în radiaţii invizibile;
c. Microfotografia şi holografia.
. Fotografia judiciară a locului faptei cuprinde:
• fotografia de orientare sau de ansamblu
Fixează imaginea de ansamblu, pentru identificarea şi recunoaşterea locului faptei după puncte de reper sau de orientare.
Tehnica folosită diferă în raport cu natura locului cercetat (spaţiu în-chis sau loc deschis), putând fi realizată dintr-o singură imagine sau din imagini succesive, care ulterior se unesc (fotografie panoramică: liniară sau circulară);

• fotografia schiţă
Priveşte, în exclusivitate, locul săvârşirii faptei, cu toate caracteristici-le sale. Se realizează în faza statică a cercetării locului faptei, cu aparatul si-tuat la înălţimea medie a ochilor (cca 1,60 m).
Fotografiile schiţă pot fi: unitare; în serie (mai multe fotografii din poziţii diferite), panoramice (liniare sau circulare); fotografii schiţă pe sec-toare (care redau porţiuni ale locului faptei cu acelaşi obiectiv, la aceeaşi scară şi în condiţii similare de iluminare); fotografia schiţă încrucişată, care înlătură zonele „oarbe”. Fotografia panoramică liniară se realizează depla-sându-se aparatul pe o linie orizontală, iar cea panoramică circulară prin ro-tirea aparatului pe trepied sau cu aparate speciale care au obiectiv rotativ;

• fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict)
Se face în faza statică a cercetării locului faptei, dintr-un plan perpen-dicular pe obiect, prin iluminare directă sau laterală. Obiectele principale se marchează cu numere, iar între ele se aşează o riglă, centimetru sau bandă gradată, pentru aprecierea dimensiunilor şi a distanţelor.
Fotografiile de interior necesită blitz, lampă, proiector şi sursă cu di-verse lungimi de undă (polilight). La exterior se foloseşte lumina naturală, dacă este suficientă. Dacă cercetarea s-a făcut noaptea, se recomandă relua-rea fotografierii ziua;
more

Linkul zilei

Posted by: Admin on: 23/11/2009

Fotografia anului 2009

Posted by: Admin on: 23/11/2009

Imaginea unui lup aflat la vânătoare a câştigat prestigiosul premiu Veolia – Fotograful de viaţă sălbatică şi de mediu al anului 2009.
Jose Luis Rodriguez a stârnit imaginaţia juriului cu o fotografie plănuită de ani de zile şi chiar schiţată pe o foaie de hârtie.

“Vroiam să fac o fotografie în care să vezi un lup la vânătoare sau prădând un alt animal, însă fără sânge. Nu am vrut o imagine crudă”, a declarat Rodriguez pentru BBC.

Cu multă răbdare şi observând cu atenţie mişcările lupilor, a reuşit să realizeze fotografia anului.

Rodriguez a construit o capcană special construită pentru acest eveniment şi a surprins lupul exact în momentul în care sărea peste gard.

Concursul WPY, aflat acum în cel de-al 45-lea an, este organizat de revista BBC Wildlife şi de Muzeul de Istorie Naturală de la Londra.

Anul acesta au fost înscrise în competiţie peste 43.000 de fotografii.

Rodriguez speră ca fotografia sa să fie folosită pentru a arăta cât de frumos este lupul iberic şi pentru a-i face pe spanioli să fie mândri pentru că au acest animal magnific.

Lupul iberic este o sub-specie a lupului gri, care trăieşte aproape de aşezările umane din nordul Spaniei. Lupii iberici sunt omorâţi de locuitorii din zonele respective, întrucât aceştia îi văd ca pe o ameninţare la adresa animalelor domestice.
sursa

Genurile fotografice

Posted by: Admin on: 16/11/2009

Desi in ziua de astazi se vorbeste despre o gama foarte variata si diversa de genuri si stiluri fotografice, la baza stau de fapt doar 5 stiluri:

* portretul
* peisajul
* natura statica
* reportajul
* eseul

Absolut toate celelalte genuri, subgenuri pot fi integrate intr-unul sau mai multe din stilurile enumerate mai sus.

Portretul

poate fi impartit si el in mai multe substiluri. Unii prefera studioul, unde pot modela lumina si subiectul asa cum isi doresc. Au timp la dispozitie pentru a scoate cadrul “perfect”. In schimb alti fotografi prefera instantaneul, prefera sa surprinda acel moment spontan, neasteptat, unic. Tot in acest stil intra si nudul sau fotografia de moda.

Portretul inseamna mai mult decat cadrarea chipului unei persoane, inseamna transmiterea unei stari, unei emotii. Portretul trebuie sa fie deasemenea definitoriu pentru subiect, trebuie sa il reprezinte, trebuie sa ii scoata in evidenta trasaturile, calitatile.

In general se folosesc obiective cu distante focale de la 50mm la 150mm, in functie de preferinte si nevoi.

Peisajul

a fost primul gen fotografic abordat tinand cont ca prima fotografie documentata apartine acestui stil. In compozitia unui peisaj, de obicei trebuie sa apara cerul si pamantul, in diferite proportii. Este un stil foarte greu de abordat deoarece este aproape imposibil sa modelezi subiectul sau sa interactionezi cu el. Necesita o documentare foarte ampla a subiectului, dar si o rabdare, o sansa, si multa perseverenta pentru a obtine rezultatul dorit. Peisagistii sunt adevarati cautatori ai luminii naturale.

Din acest stil fotografic face parte si fotografia de arhitectura, astrofotografia sau fotografia aeriana. Daca la portret sunt preferate focalele medii, in peisaj sunt utilizate extremele: fie super-angulare (10mm-35mm) fie teleobiective (100mm-400mm).

Natura statica

necesita un studiu amanuntit al luminii artificiale. Lumina, umbrele si in special compozitia sunt principalele elemente ale acestui stil, asupra carora fotograful are control 100% si pe care trebuie sa le exploateze la maxim. Fotografia de produs face parte din acest stil. Desi majoritatea fotografiilor acestui gen se realizeaza in studio, unde ai la dispozitie luminile artificiale, nu este strict necesar sa se realizeze in studio. Accentul se pune strict pe estetic, pe calitate, pe tehnica, partea artistica si mesajul fiind pe locul 2.

Reportajul

este un gen mai aparte deoarece se pot gasi elemente din celelalte genuri fotografice. La baza, reportajul trebuie sa documenteze o intamplare, o actiune reala, care s-a intamplat. Daca un chip este considerat portret, un chip care primeste o palma, in schimb, intra in categoria reportaj. Fotografia documentar, fotografia de razboi, fotografia de nunta, sau orice alt eveniment, fotojurnalismul, paparazzi, wildlife, toate acestea intra in aceasta categorie.

Ca si tehnica, este folosita toata gama de focale, in functie de necesitate. De multe ori, s-a incercat o transparenta cat mai mare, astfel incat subiectul sa nu isi dea seama ca este fotografiat, pentru a surprinde momente cat mai inedite. Asadar s-a recurs la focale foarte lungi, pentru a se putea fotografia de la distante mari, sau camere ascunse in haine, genti, la subrat. S-a recurs si la fotografierea din masina, din cladiri inalte. Folosirea camerelor cu vizare verticala a fost deasemenea preferata in fotojurnalism. Lumina favorabila si tehnica sunt elemente secundare in acest stil, principalul element fiind povestea momentului.

Eseul

este deasemenea un stil hibrid, oarecum. Singura lui caracteristica este aceea de a povesti o intamplare, de a transmite o poveste fictiva, nu neaparat adevarata. Acest lucru poate fi realizat printr-o serie de mai multe imagini, dar se poate recurge si la un singur cadru. Compozitia eseurilor poate sa contina atat fiinte cat si obiecte. Personificarea obiectelor este un procedeu destul de utilizat.
sursa

Alegerea aparatului

Posted by: Admin on: 16/11/2009